Unde gresesc scolile

Sursa: Itsy Bitsy – radio pentru copii Copiii sunt crescuti sa se teama de greseli. Doar nu vor sa primeasca o nota proasta? Dar cum altfel sa invete? Afla aici cat de importante sunt erorile in dezvoltarea celor mici. Ce rol mai are scoala, intr-o lume in care informatiile sunt la doar un click distanta? De ce ar vrea copiii sa mearga de buna voie la scoala, daca sunt mereu certati pentru ca n-au facut tema „cum trebuie”? In conferinta TED de mai jos, profesoara americana Diana Laufenberg impartaseste cateva experiente din cariera sa, care pun intr-o alta lumina greselile elevilor. Diana sustine ca scoala este un loc important pentru copii, nu pentru oferirea informatiilor, ci pentru detalierea si discutarea lor. Copiii au nevoie sa se exprime liber, fara frica de greseala. Dimpotriva, erorile ar trebui acceptate ca niste instrumente pentru acumularea informatiilor. Daca le permitem copiilor sa esueze, procesul de invatare avanseaza. „Ne intalnim acum, in mediul educational, cu o pasiune pentru cultura unui singur raspuns corect, care poate fi ales corect intr-un test grila. Si sunt aici sa va impartasesc: asta nu e invatare. Asta e o perspectiva gresita de a pretinde, de a le spune copiilor sa nu greseasca niciodata. Sa le ceri mereu sa aiba raspunsul corect nu le permite sa invete”, spune Diana Laufenberg in discursul sau. Urmareste conferinta TED mai jos, cu subtitrare in limba romana:

Scrisoarea emoţionantă pe care tatăl i-a scris-o fiicei sale despre viitorul ei soţ

Kelly Fanigan, un terapeut american, i-a scris fiicei sale o scrisoare despre viitorul ei soţ. Textul a impresionat o lume întreagă, acesta devenind viral, la scurt timp de la redactarea lui.

Dr. Fanigan a simţit nevoia de a-i scrie fiicei sale o scrisoare despre viitorul ei soţ, chiar dacă aceasta este departe de vârsta măritişului, pentru că zilnic întâlneşte, prin natura meseriei sale, femei care au nevoie de un bărbat bun în viaţa lor. Prin rândurile scrise, terapeutul îi vorbeşte fiicei sale despre cum ar trebui să arate bărbatul perfect pentru ea şi că nu trebuie să îl aleagă în funcţie de statul social, de religie, de culoarea pielii sau chiar de înclinaţiile politice. Important este ca bărbatul respectiv să o facă să se simtă iubită şi protejată pentru ceea ce este ea, fără a fi nevoită să apeleze la tot felul de trucuri pentru a-i menţine interesul, transmite gandul.info. „Draga mea, De curând, mama ta şi cu mine căutam un răspuns pe Google. Nu am apucat bine să introducem termenii căutării că Google ne-a prezentat o listă cu cele mai populare căutări din lume. Cocoţată în vârful listei era căutarea ‚cum să-l faci să rămână interesat de tine’. Am fost uimit. Am căutat zeci de alte articole despre cum să fii sexy, când să-i aduci o bere sau un sandwich, cum să-l faci să se simtă inteligent şi superior, şi m-am enervat la culme. Micuţa mea, nu este, n-a fost şi nu va fi niciodată treaba ta să-l faci să rămână interesat de tine. Singura responsabilitate a ta este să realizezi, adânc în sufletul tău, în acel loc de neclintit care nu poate fi zdruncinat de respingeri, pierderi sau ego, că eşti o persoană interesantă (dacă vei reuşi să-ţi aminteşti că toţi ceilalţi oameni sunt de asemenea interesanţi, marea bătălie a vieţii tale va fi aproape câştigată. Îţi voi vorbi totuşi despre asta într-o altă scrisoare). Dacă vei reţine asta, vei fi atrăgătoare în cel mai important mod: vei atrage un băiat care îşi va investi tot interesul în tine. Micuţa mea, vreau să-ţi vorbesc despre băiatul pe care nu trebuie să-l păstrezi interesat de tine, pentru că ştie că eşti o persoană interesantă: Nu-mi pasă că îşi aşează coatele pe masă atâta timp cât îşi aţinteşte privirea pe felul în care nasul tău se încreţeşte atunci când zâmbeşti şi apoi nu se mai poate opri din uitat. Nu-mi pasă dacă nu ştie să joace golf cu mine, atâta timp cât se poate juca cu copiii voştri şi se va minuna de cât de mult îţi seamănă. Nu-mi pasă dacă nu este interesat de bani, atâta timp cât te iubeşte. Nu-mi pasă dacă este puternic, atâta timp cât îţi oferă spaţiul necesar pentru a-ţi afirma forţa care se găseşte în inima ta. Nu-mi pasă cum votează, atâta timp cât se trezeşte în fiecare dimineaţă şi te alege pe tine pentru a te onora şi preţui în inima sa. Nu-mi pasă care este culoarea pielii lui, atâta timp cât pictează pânza vieţii voastre cu răbdare, sacrificiu şi tandreţe. Nu-mi pasă dacă are o religie sau alta sau dacă este ateu, atâta timp cât realizează că fiecare moment al vieţii petrecut cu tine este sacru. Dacă vei întâlni un astfel de bărbat şi nu veţi avea nimic altceva în comun, vă va uni un singur lucru: persoana ta. Pentru că, la urma urmelor, singurul lucru pe care trebuie să-l faci pentru a-l face să rămână interesat de tine este să fii tu însăţi. Bărbatul care nu-şi va pierde niciodată interesul pentru tine, Tata”. sursa http://diez.md/2013/11/24/scrisoarea-emotionanta-pe-care-tatal-i-a-scris-o-fiicei-sale-despre-viitorul-ei-sot/

Febra Aurului

DescriereTezaurul brancovenesc, despre care legenda spune ca ar fi ascuns sub biserica unei manastiri, a declansat un razboi intre preoti si reprezentanti ai statului. Cum arata documentul care a declansat febra aurului si ce au gasit arheologii in timpul sapaturilor de la manastire, UN reportaj realizat de Yevgeniya Kironaki si Mihai Buzduga marca Antena 3 http://inpremiera.antena3.ro/reportaje/febra-aurului-245.html

Efectul Nocebo. Opusul lui Placebo.

Este incredibil cât de mult poate fi influenţat subconştientul nostru de forţa sugestiei ! Si intrucât mintea subconştientã este cea care controleazã corpul nostru şi intreaga viaţă, prin intermediul sugestiei putem avea parte de o mulţime de intâmplări – unele plăcute, altele extrem de neplăcute. Efectul placebo Multă lume a auzit de efectul placebo. In cadrul unui experiment medical, ţi se admnistrază un medicament despre care ţi se spune că este foarte eficient – de pildă cu pansament gastric. Din 100 de voluntari pe care se testează medicamentul, aproximativ 50 constată intr-adevăr că au scăpat de durerea de stomac. Dar – surpriză ! Aşa-zisul medicament este de fapt o bobiţă de zahãr acoperitã de un inveliş albastru. El nu conţine nimic altceva decât zahãr. Si atunci, ce anume i-a vindecat pe cei 50 de voluntari ? Forţa sugestiei. Li s-a spus că se vor face bine, au fost convinşi că se vor face bine şi s-au făcut bine. In fapt, subconştientul lor a fost convins de eficienţa medicamentului şi a dat organismului comenzile necesare pentru a se face bine. Tot ceea ce mintea noastră crede, poate realiza. Efectul nocebo Mult mai puţini au auzit de efectul nocebo. In cadrul unui experiment similar, ţi se administrează o pastilă despre care eşti avertizat că iţi va face rău – de pildă crampe stomacale. De data aceasta, numărul celor ce se plâng de dureri la stomac este insă de 90% ! Evident era aceeaşi pastilã inofensivă cu zahăr. IMPORTANT : Se constatã cã forţa sugestiei negative este mult mai mare decât a sugestiei pozitive (90% față de 50%). Aceasta concluzie a fost verificată în mai multe experiențe şi rezultatele ramân cam la acelaşi %. Lucrul acesta trebuie să ne dea de gândit. Suntem expuşi zilnic, oră de oră, unei adevărate avalanşe de mesaje negative , in primul rând prin presă . Inundaţii, cutremure, avioane prăbuşite, crime, violuri, preţuri care cresc,bârfe răutăcioase ale colegilor, accidente de maşină etc etc. Aceste mesaje cu puternică valoare emoţională lucrează fără să ne dăm seama asupra subconştientului nostru. Iar rezultatul este că ne merge prost fără să ştim de ce. Suntem deprimaţi, ne pierdem increderea intr-o viaţă mai bună, ne aşteptăm să ni se intâmple ce e mai rău. Si, de obicei, la ce te aştepţi, aşa se intămplă. Dăm vina pe ursită, pe destin, pe guvern , pe socri , pe colegi , fără să observăm că, de fapt răul l-am provocat inconstient, noi însine. Că l-am lăsat să pătrundă in mintea noastră ori de câte ori a vrut, fără să realizăm că trăim in casă cu un duşman. Puneţi piciorul in prag ! Incepând de astăzi inchideţi uşile pentru aceşti musafiri periculoşi. Evitaţi să mai urmăriţi jurnalele cu ştiri negative. Schimbaţi postul pe altceva. In fond aveţi 25 -30 -40 de canale prin firma de cablu. Urmăriţi emisiunile educative şi cele care să vă refacă starea optimistă. Muzică, divertisment, etc. Evitaţi persoanele negative, cele care permanent se vaietă , critică şi condamnă. Dacă aşa sunt colegii de serviciu sau, mai rău, şeful dumneavoastră, gândiţi-vă foarte serios să vă căutaţi un alt loc de muncă. Altfel, rămânând alături de ei, riscaţi să vă condamnaţi la o viaţă de eşec şi frustrare si poate, sa va îmbolnaviti cu adevarat. Asociaţi-vă cu persoane pozitive, optimiste, orientate spre succes. Dacă vreţi sã aveţi o viaţã de succes, trebuie sã staţi cãt mai mult in preajma unor oameni de succes. Invăţaţi de la ei, gândiţi ca ei, acţionaţi ca ei. Folosiţi permanent forţa sugestiei pozitive citind cărţi motivaţionale sau biografii ale oamenilor de succes, ascultând casete şi CD-uri motivaţionale, participând la cursuri şi seminarii despre succes, urmărind emisiuni radio şi Tv cu oameni de succes. Pe scurt, folosiţi la maximum forţa sugestiei pozitive şi reduceţi la minim forţa sugestiei negative. Preluaţi controlul tuturor elementelor de sugestie din preajma dumneavoastrã şi folosiţi-le pentru a vã atinge obiectivele. Vă sugerez un mic exerciţiu pe care să-l faceţi zilnic.Timp de două săptămâni 1) - nu vă mai plângeţi de nimic, nici in sinea dumneavoastră, nici faţă de alţii 2) - nu mai urmăriţi jurnalele de ştiri la TV 3) - nu ascultaţi văicărelile celor din preajmă, cereţi-le să schimbe subiectul. Dacă aveţi răbdarea să faceţi acest exerciţiu, veţi observa că perspectiva asupra vieţii vi se va schimba. Silviu Popa. PhD - Doctor în Ştiinţe P.S. - Probabil acest efect este si explicatia la anumite autovindecari ''MIRACULOASE"

Jelena Tomasevic - Oro

DESPRE AJUTORUL EUROPEAN PENTRU ROMÂNIA.

A fost odată un ţăran român, sărac şi cinstit. În sătucul său natal, izolat de lume, se zvonise că undeva departe, peste nouă mări şi nouă tări, s-ar fi aflat o baroneasă înstărită, cu dărnicie fără seamăn, care s-ar fi numit Uniunea Europeană. Şi zvonul nu era numai zvon, căci văzuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, fălindu-se cu darurile acesteia. Intr-o bună zi şi-a luat toiagul şi a purces la drum. A bătut la poarta palatului şi i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit să şadă şi, fiindcă era peste măsură de ostenit, l-a imbiat cu Coca-Cola şi gumă de mestecat. Tăranul a gustat cu măsură din bucate şi, nerăbdator, şi-a spus păsul: "Mărită Doamnă Uniune, am auzit că faci daruri celor nevoiaşi. Eu am acasă pământ bun, ape limpezi, am şi păduri. Iarna însă-i cam lungă la mine în ţinut, aproape patru-cinci luni pe an. Ca să lucrez bine, aş avea nevoie de o pereche de încălţări. Sunt desculţ şi mi-e frig. Doar atât iţi cer". Doamna Uniune Europeană l-a măsurat din cap până în picioare şi a rămas cu privirea pironită la degetele acestuia, vineţii, înfrigurate, bătătorite şi prăfuite de drum. Apoi a glăsuit: "Omule, eşti desculţ şi eu te înţeleg... Dar, tot ce-ţi pot oferi este o bască. Una nouă şi de calitate europeană - Armani. Ţine de frig, de ploaie." Omul a luat basca, a oftat dezamăgit, a mulţumit şi a făcut calea-ntoarsă zicând: "Totuşi e doamnă bună. Putea să nu-mi dea nimic". A trecut iarna şi, din gerurile sale cumplite, omul a ieşit destul de bine, doar cu un deget degerat la picior. Apoi vara a purces iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni, spunându-i păsul vechi: "Sunt desculţ. O pereche de încălţări mi-ar prinde tare bine". Doamna l-a privit cu înţelegere, l-a ospătat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o bască nouă-nouţă. "Dacă-i degeaba, merită s-o iau", îşi spune la întoarcere ţăranul cel sărac. Iarna a trecut cu chiu cu vai şi, în afara altui deget de la picior, degerat şi amputat de doctor, omul n-a avut de suferit. A urmat primăvara, vara, iar toamna tăranul şi-a amintit de Doamna cea darnică, pornind iar spre ea, să-şi încerce norocul. Dinaintea acesteia şi-a băut cu poftă paharul de Coca-Cola, ba a mai şi cerut unul, căci începuse să-i placă, dar de întors s-a întors tot cu o bască. Totuşi nu s-a dat bătut. An după an, a străbătut calea plin de speranţă, primind cu politeţe ştiutul dar. Până într-o iarnă, când zăpezile şi gerurile au fost mai amarnice ca niciodată, picioarele i-au degerat şi doctorul a trebuit să i le amputeze. Purtat pe braţe de vecini, omul a bătut la poarta Doamnei Uniune, care, iute, şi-a dat seama de trebuinţe, făcându-i cadou un cărucior de invalid, cu rotile, nou şi strălucitor, având douăzeci şi una de viteze şi telecomandă. Omul a mulţumit, şi întorcându-se în satul său cu maşinăria cea arătoasă a stârnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: într-o noapte a fost călcat de hoţi. Aceştia nu găsiseră mare lucru, dar plecaseră acasă cu saci întregi de băşti. Oameni cu frica de Dumnezeu, îi lăsaseră, totuşi, căruciorul. În prag de iarnă, ţăranul s-a pomenit astfel fără nicio bască. Aşezat comod în căruciorul său silenţios, a pornit iar cale de nouă munţi şi nouă ţări, s-a înfăţişat Doamnei Uniune şi i-a spus: "Mărită Doamnă, m-au călcat hoţii şi, acum, la căderea zăpezii, sunt cu capul descoperit. Fii bună şi dă-mi o bască, fiindcă ştiu că ai şi poţi". Doamna l-a măsurat din cap până la brâu (acolo unde începea căruţul) şi, gânditoare, i-a spus: "Bade dragă, eu te înţeleg. Dar, tot ce-ţi pot dărui acum este o pereche de încălţări. Apropo, aşa cum te văd, cred că tu nu mai poţi munci. Nu-mi vinzi mie pământul dumitale? Cu banii primiţi ai putea să-ţi cumperi cea mai bună bască!" Cu deosebita consideratiune, UNIUNEA EUROPEANĂ

Discutie Florin Zamfirescu despre Rosia Montana

Dacă cei + 25 000 de oameni ieşiţi în stradă în Bucureşti ,10 000 în Cluj, alte câteva mii în toata ţara şi 12 oraşe de pe glob nu au miscat inca aceasta Natiune Romana sau mai bine spus nu suntem luati in seaman de cei pe care noi I-am votat, asculti-l pe maestrul Florin Zamfirescu (scăpat în direct la Antena 3) cum vorbeste despre Roşia MOntana de ţi se ridică părul pe mână!! Nu stiu care sunt motivele insa clipul a fost blocat pe Youtube "due to a copyright claim by SC ANTENA 3 SA." Oricum discutia este interesanta. Vizionare placuta : https://www.facebook.com/photo.php?v=10200380135538242&set=vb.1600976252&type=2&theater sau acest link : http://fbcdn-video-a.akamaihd.net/hvideo-ak-ash1/v/742153_10200380145618494_30298079_n.mp4?oh=85dd5a7cc601cd4ad5393f1e88493924&oe=523A6327&__gda__=1379609476_7e99a414ff4695f063cde3cb6e1081a3

Despre proiectul Roșia Montană!

In special pentru romanii ignoranti, care asculta la povestile fanteziste ale celor fara minte de la mediul inconjurator. 

A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Roșia Montană, ca inginer geolog șef. Este omul care știe cel mai bine din România ce zăcăminte sînt acolo. Și cu toate astea, niciun ministru din România nu a fost curios să îi ceară opinia. Citiți mai jos ce crede specialistul Aurel Sântimbrean despre proiectul Roșia Montană. Reporter: Care-i cea mai mare problemă a proiectului Roșia Montană? Aurel Sântimbrean: Discuțiile nesfîrșite în necunoștință de cauză. Nu am văzut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care să discute problema cum trebuie. Trebuie să analizeze specialiștii. Să se facă dezbateri televizate cu specialiști, nu să vorbească oricine. Rep.: Unul dintre specialiști sînteți dumneavoastră… A.S.: Am pretenția, și mi-e jenă că o afirm, că sînt cel care cunoaște cel mai bine zăcămîntul de la Roșia Montană. Rep.: Cît aur este acolo? A.S.: Aur este mult. Aș vrea să vă spun că zăcămîntul de la Roșia Montană îi un unicat. Astăzi, dacă merg cu dumneata la Roșia Montană și dezlipim o bucată de rocă cu tîrnăcopul, o măcinăm și spălăm acel măciniș cu apă, obținem aur. Rep.: Dar foarte puțin, bănuiesc. A.S.: Da, dar la nivelul tîrnăcopului. Mii de ani oameni așa au trăit, la nivelul tîrnăcopului și al lopeții. Azi un gram, mîine zece, poimîine nimic. Acum, trebuie să știți că cei de la Gold Corporation exagerează în privința cantității de aur pe care cică o vor extrage. Rep.: Dar de ce să spună că e mai mult aur decît în realitate? A.S.: Nu știu, bănuiesc că au interese pe bursă. În muntele Cetate și în muntele Cârnic sînt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumpărat documentația noastră, situația zăcămîntului de la Roșia Montană, făcută în 1985. Documentația a fost făcută sub semnătura mea, eram inginer-șef, aveam ultima semnătură. Documentația făcea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentației noastre, au recalculat că zăcămînt ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Eu la o discuție cu planurile pe masă, pot să le arăt că zăcămintele aurifere de la Roșia Montană sînt distribuite pe verticală. Zonele cele mai bogate au fost și sînt la suprafață și cu cît cobori, conținutul în aur scade. La muntele Cetate, dacă la suprafață conținutul e de 3 grame, la o adîncime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Vă dați seama ce diferență? S-ar putea să aibă surprize… Rep.: În munții ăștia care vor fi rași de pe suprafața pămîntului e doar aur și argint, nu mai sînt cumva și alte metale rare? A.S.: Aș vrea să vă dau doar niște date, pe care le am și în față. În 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. În 1962, Icechim din București, evidențiează prezența germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. În 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o probă de 350 kilograme de zăcămînt și am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din Baia Mare. Vreau să vă prezint cîteva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă. Aceste probe și rezultate se află în documentația pe care RMCG-ul a cumpărat-o de la Agenția Națională de Resurse Minerale. Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fără să plătească nimic? A.S.: Nimeni nu vorbește despre ele. În orice discuție se vorbește de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbește absolut nimeni. Din anumite informații, în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul. Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca preț, care sînt mai valoroase, tonele de aur și argint sau și mai multele tone din celelalte metale? A.S.: Cantitățile din celelalte metale sînt mai valoroase decît cele 300 tone de aur și cele 1600 tone de argint. Într-un document întocmit de un grup de profesori de la ASE – București se spune, pe calcule, nu pe povești, că valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului și argintului de acolo. Rep.: Pe lîngă aceste alte metale rare, mai e și problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica în valute. A.S.: Absolut. Sînt șapte biserici: una greco-catolică în Roșia, de la 1741, apoi una ortodoxă, de la 1620, biserica ortodoxă din Corna, de la 1710, biserica greco-catolică din Corna, de pe la 1846 și restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumită în toți Apusenii, cu Mihăilă Gritta, care a trăit între 1762-1837 și care a găsit în galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a făcut șapte biserici și șapte școli confesionale în Munții Apuseni. Cine mai face așa ceva azi? Noi cică vom scoate 300 tone de aur, cu prețul căruia vom rade de pe fața pămîntului două localități cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu șapte biserici vechi, cu galerii romane unice în Europa, care pot fi vizitate în frac și cu pantofi cu lac, atît de bine-s amenajate și păstrate.